EN 
FR 
IT 
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, cunoscută și ca Palatul Calimachi, este una dintre cele mai impunătoare și vechi clădiri ale Iașului. Clădirea inițială a fost construită în 1793 pe proprietatea hatmanului Costache Ghica și a vistiernicului Ion Cantacuzino, și a devenit reședință domnească în timpul lui Calimachi Vodă (1795-1799).
Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, clădirea a fost cumpărată cu 18.000 de galbeni pentru înființarea primei Universități moderne din România (1860), de unde și denumirea de Universitatea Veche. Aici, la biblioteca universitară, a fost bibliotecar Mihai Eminescu. Tot aici a funcționat și Filiala Academiei din Iași și Pinacoteca Națională din Iași (Muzeul de Artă). Odată cu inaugurarea noului sediu al Universității ieșene din Copou în 1897, aici a rămas doar Facultatea de Medicină, datorită apropierii de marele spital al Spiridoniei. Între timp, au apărut și alte facultăți: Farmacie, Medicină Dentară și Bioinginerie Medicală. Vechiul palat a fost extins printr-un corp masiv, cu trei etaje și mansardă, construit în 1912. Din zidul vechii reședințe domnești a rămas doar portalul intrării cu stema Moldovei, cunoscut drept Ușa Nădejdii. Legenda spune că studenții care trec prin această poartă vor promova cu succes examenele. În 1991, i s-au atribuit statutul de Universitate și numele lui Grigore T. Popa, celebru reprezentant al Școlii de Anatomie Funcțională din Iași. Fațada este de factură neoclasică, prevăzută cu trei arcade și boltă pentru accesul trăsurilor, iar la etaj ferestrele sunt încadrate de coloane ionice.
În partea dreaptă, clădirea Institutului de Anatomie, construit între 1894 și 1900 în stilul neoclasic, are forma unui templu grecesc, cu coloane dorice. Frontonul (pedimentul) prezintă basorelieful „Lecția de Anatomie” a sculptorului Wladimir Hegel, cel care a realizat și statuile lui Vasile Alecsandri și Miron Costin.
În cadrul Universității de Medicină și Farmacie funcționează Muzeul de Istorie a Medicinei și Muzeul de Anatomie, unde este expusă statuia „Ecorșeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, realizată de sculptorul Constantin Brâncuși în 1902 cu ajutorul dr. Dimitrie Gerota. Muzeele includ exponate precum documente istorice, aparatură medicală sau măști din ceară reprezentând bolile de ochi din clinica prof. dr. Elena Pușcariu, prima femeie profesor universitar din România din domeniul oftalmologiei.
În fața Universității a fost amenajată în 1999 Piața Națiunii, cu Monumentul Unirii refăcut și o torță reprezentând Flacăra Veșnică a Eroilor.
VIZITĂ MUZEU ANATOMIE: cu programare la secretariatul UMF
Monumentul Marii Uniri din Piața Națiunii
Monumentul Marii Uniri de la 1918 a fost realizat de sculptorul ieșean Constantin Crengăniș în 1999. Acesta reprezintă o copie a unui vechi grup statuar, comandat de principesa Olga I. Sturdza în 1927 și amplasat inițial la baza dealului Copou. Monumentul respectiv a fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost înlocuit ulterior cu statuia lui Mihai Eminescu. Grupul statuar reprezintă Patria-Mamă în centru și cele trei fiice, provinciile Transilvania, Basarabia și Bucovina, iar copilul simbolizează românii rămași în afara granițelor. Monumentul este situat în centrul unei hărți a României Mari evidențiată prin pavele roșiatice, iar patru alei pornesc din colțurile pieței și se opresc la „granițe”.
5. Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”