Traseul Unirii

Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”

Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” ilustrează un fragment din trecutul glorios al poporului român. În această casă s-a născut și a locuit omul politic Mihail Kogălniceanu (1817-1891) împreună cu familia sa. Clădirea a fost construită în 1807 și refăcută de arhitectul Carol von Kugler în 1888.

Casa a avut ca oaspeți de seamă pe pașoptiștii C. Negri, V. Alecsandri, Al. Russo, dar și pe Domnii Moldovei, Mihail Sturdza și Grigore Alexandru Ghica. Tot aici a fost găzduit și Principele Carol în aprilie 1869, în cea de-a cincea sa vizită făcută la Iași. În timpul Primului Război Mondial, a fost sediul Curții Marțiale și apoi al Societății de Ocrotire a Orfanilor de Război. A suferit deteriorări majore în timpul bombardamentelor din 1944 și a fost reabilitată după război prin eforturile profesorului Gheorghe Băileanu, devenind cămin pentru studenții Facultății de Medicină. În 1970 clădirea intră în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei și preia funcția de muzeu memorial.

Remarcabil istoric, gazetar, scriitor, avocat, diplomat și om politic, Mihail Kogălniceanu s-a născut la Iași în 1817, fiind educat la Școala de la Trei Ierarhi, la pensionul lui Cuénim de la Miroslava, iar apoi la Lunéville în Franța. A urmat studiile universitare la Berlin, unde a promovat reconsolidarea identității de „român” (în locul celor de moldovean sau de muntean). Astfel, el a jucat un rol esențial în construcția identității naționale chiar înainte de Unire. La revenirea în Iași, Kogălniceanu a fondat revista Dacia Literară și a condus Teatrul Național din Iași (1840).

În timpul Revoluției de la 1848, a luptat pentru drepturi civile și politice și pentru abolirea privilegiilor boierești. A fost cel mai important susținător al Unirii Moldovei cu Țara Românească și colaborator al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A ajuns să dețină funcția de prim-ministru al României, susținând măsurile de secularizare a averilor mănăstirești și reforma agrară. La 9 mai 1877, în timpul domniei lui Carol I, Kogălniceanu a citit în Parlament „Proclamația de Independență a României” față de Imperiul Otoman.

Arhitectura neoclasică a clădirii se evidențiază prin porticul de la intrare cu patru coloane toscane. Încăperile cochete reconstituie ambientul elegant specific locuințelor boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea, cu mobilier oriental sau specifice stilurilor Ludovic al XV-lea și al XVI-lea, porțelanuri de Sèvres, obiecte din argint cu monogramă și piese de mobilier în stil Biedermeier. În muzeu funcționează prima proiecție holografică dintr-un muzeu memorial românesc, prin care Mihail Kogălniceanu, în interpretarea actorului Nicolae Urs, își întâmpină oaspeții.

Program: Marți – Sâmbătă, 10:00 – 17:00

Telefon: 0232 258 422

Kogălniceanu și Cuza – artizanii Unirii și a României

Mihail Kogălniceanu a susținut neabătut idealul Unirii celor două Principate Române, încă din 1837, când a scris „Istoria Țărilor Române”. Ca membru în Divanul Ad-hoc al Moldovei, a promovat cu fermitate cauza unionistă, afirmând că „dorința cea mai mare […], care va face fericirea generațiilor viitoare este Unirea Principatelor într-un singur stat”. Alegerea lui Cuza s-a realizat după dejucarea planurilor partidei anti-unioniste, foarte puternică la Iași. Reforma agrară, radicală pentru acele timpuri, prevedea desființarea corvezilor, eliminarea privilegiilor boierești și împroprietărirea țăranilor. Aceasta a fost adoptată în 1864, însă a fost plătită cu prețul abdicării lui Cuza doi ani mai târziu.

4. Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr.T. Popa” – Piața Națiunii 6. Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza”

Pe hartă

Traseul Unirii

Site-ul nostru se reconstruiește. Textul e păstrat ca atare, din arhivă.