EN 
FR 
IT 
Edificiul a fost inaugurat în 1896, după doi ani de lucrări, pe terenul vechii primării. În cadrul unei ceremonii solemne, s-au predat simbolic cheile primarului Nicolae Gane, iar apoi s-au jucat „Uvertura Națională” de Al. Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi, „Cinel-cinel” de V. Alecsandri și comedia în versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul obținut în prima seară a fost oferit săracilor din Iași.
A fost construit în stil neoclasic după planurile arhitecților vienezi Fellner și Helmer, care au ridicat teatre la Viena, Praga, Cernăuți, Odessa, Cluj etc.
Arhitecții au introdus și elemente inovatoare, prezente la decorațiunile geometrice moderniste ale balcoanelor exterioare și la capitelurile coloanelor compozite de la intrare, care conțin o liră din metal inserată subtil. Pedimentul triunghiular de deasupra porticului înfățișează în altorelief personaje mitologice aflate în plină mișcare. În mijloc, Calliope, fiica lui Zeus, considerată muza poeziei lirice și a elocvenței, „stăpâna tuturor muzelor”, sugerează cântecul, muzica, filosofia. Este flancată de Hercule cu leul și de Dyonissos cu tigrul, simboluri ale puterii și al caracterului festiv al reprezentațiilor teatrale. La colțurile pedimentului, Sofocle ține în mână masca tragediei, iar „prințul comediei antice”, Aristofan, se găsește lângă masca veselă.
Deasupra clădirii, tronează o lebădă grațioasă cu gâtul încovoiat, o posibilă trimitere la teatrul „Swan” al lui Shakespeare sau la „Lacul Lebedelor”. Heraldica bogată de pe fațade prezintă stema României de la acea vreme (Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea) și emblema Iașului de atunci, un turn circular având la bază doi pești.
Incursiunea în interior se face prin foaier, de unde două scări impresionante duc la primul etaj, în foaierele lojelor și cele secundare care găzduiesc o mică expoziție de costume istorice purtate de Gr. Manolescu în rolul Hamlet, Matei Millo în Barbu Lăutaru și Miluță Gheorghiu în celebra Chirița.
Sala Mare are 750 de locuri, dispuse pe trei niveluri, având etajul 1 dedicat exclusiv lojelor. Pe partea stângă a scenei se află loja regală cu însemnele României, iar pe partea opusă, se găsește loja personalităților locale din administrație, cu emblema Iașului.
Sala Mare este împodobită cu elemente sculpturale și picturale, de inspirație barocă și rococo, toate puse în valoare de candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri și de cele 1418 lămpi electrice. Plafonul, pictat în culori pastelate de Alexander Goltz, are ca tematică „Povestea”, reprezentată prin alegorii paradisiace, nimfe și îngeri încadrați de o stucatură rococo.
Cortina veche a fost pictată de maestrul vienez Lenz și terminată de un discipol al acestuia, având în centru alegoria vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române la 1859. Cortina coboară uneori la începutul unor mari reprezentații, pentru a fi admirată de public. Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii. Se spune că s-au folosit 7 kg de aur pentru a acoperi stucatura și anumite ornamente.
Reprezentațiile au loc și la Sala Studio „Teofil Vâlcu” din mansardă, în Sala „Uzina cu Teatru” care a adăpostit prima uzina electrică din Iași, și Sala „Teatru la Cub” – inaugurată în 2008 și care a primit Premiul Național pentru Arhitectură.
În urma includerii edificiului în „top 7 teatre din lume care îți taie răsuflarea” de către BBC, acesta a devenit în ultimii ani o adevărată atracție turistică.
Pentru date istorice despre instituția teatrului, click aici.
PROGRAM VIZITĂ: 09:00 – 14:00, cu programare
10. Palatul Roznovanu – Primăria Municipiului Iași