EN 
FR 
IT 
Sinagoga Merarilor de pe strada Elena Doamna aduna la rugăciune vânzătorii și cultivatorii de fructe și legume din Târgul Cucu, întrucât locurile de rugăciune erau organizate după criterii profesionale (bresle comerciale sau meșteșugărești). În contextul evoluției rapide a populației evreiești din oraș, unele case de locuit au fost transformate în sinagogi.
Această sinagogă, localizată într-o casă cu etaj, a fost inaugurată în 1869 pe o mică stradă numită Labirint, ascunsă în spatele unor clădiri. Aceasta are o siluetă impunătoare, iar exteriorul stilizează câțiva pilaștri dorici. În perioada comunistă, a scăpat de demolare, însă a fost folosită ca depozit, fiind mascată de un șir de arbori de tuia pentru a nu fi văzută de la stradă.
Lăcașul de cult a fost reinaugurat pe 13 decembrie 2015 după un amplu proces de reabilitare, marcat de o placă comemorativă pe fațada clădirii. Rabinul Rafael Shaffer, conducătorul religios al comunității ebraice din România, a fixat mezuza (o cutiuță prinsă pe tocul ușii cu un mic fragment din Tora), a binecuvântat noul lăcaș de rugăciune și a citit rugăciunile tradiționale dintr-un sul sfânt de Tora, recent recondiționat și donat Sinagogii Merarilor. Aspectul modern al interiorului și lumina ce intră prin ferestrele mari creează un spațiu plăcut și deschis pentru ceremonii religioase sau diverse întruniri.
Între momentul închiderii Sinagogii Mari pentru reabilitare în 2008 și inaugurarea Sinagogii Merari în 2015, a fost amenajat un loc de rugăciune într-o cameră a sediului Comunității Evreiești, cu obiecte de cult de la Sinagoga Mare, Merari și Schor (din Podu Roș, demolată de curând), precum și de la Sinagoga din Vaslui. Aici a fost amenajat un Aron-Kodeș (arca sfântă) cu șapte suluri de Tora și un amvon.
PROGRAM:
Luni – Vineri 09:00-14:00 (informații la Centrul Comunitar Evreiesc din dreapta clădirii)
SCRIITORUL BENJAMIN FONDANE
Benjamin Fondane/Fundoianu (pseudonim literar al lui Benjamin Wexler) a fost un poet, eseist și regizor de teatru și film, membru marcant al avangardei românești din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Născut în 1898 la Iași într-o familie de intelectuali evrei, debutează prin traduceri din limba idiș sub numele B. Fundoianu, după toponimul Fundoaia, localitatea natală a tatălui. Singura carte publicată la Iași este “Tăgăduința lui Petru” din 1918. La doar 16 ani publică în revista simbolistă „Vieața Nouă” a lui Ovid Densușianu și întemeiază la București, împreună cu Armand Pascal, teatrul de avangardă „Insula”.
În 1923, emigrează în Franța, unde preia numele de Fondane. Traduce în franceză versuri ale cunoscuților scriitori români Tudor Arghezi, George Bacovia sau Ion Minulescu. Poeziile sale abordează teme ale rătăcirii, exilului și a paradisului pierdut („l’Exode”, „Ulysse”), evocând copilăria petrecută în cartierul Târgu Cucului din Iași. Benjamin a fost și scenarist al filmului Rapt – 1934. Arestat la Paris de Gestapo în urma unui denunț, a fost închis inițial împreună cu sora sa Lina în lagărul de la Drancy. Câțiva dintre prieteni săi români, printre care Emil Cioran și Ștefan Lupașcu, au reușit să-i obțină eliberarea, însă acesta nu a acceptat să-și abandoneze sora. Ambii au fost deportați la Auschwitz-Birkenau, unde au murit în condiții tragice. Benjamin a fost gazat pe 2 octombrie 1944, după ce pierduse urma surorii sale Lina. În amintirea sa, o sală a Centrului Cultural Francez și strada dintre sediul Comunității evreiești din Iași și Sinagoga Merari îi poartă numele.
9. Centrul Comunitar Evreiesc