Centrul Comunitar Evreiesc

EN FR IT

Comunitatea evreiască, cunoscută inițial ca „Breasla jidovească”, avea rolul de a organiza viața spirituală și economică a membrilor. Aceasta avea și un rol politic și de reprezentant legal. Populația evreiască s-a organizat în bresle conform meseriilor. Cei mai înstăriți intrau în legături cu domnitori sau boieri pe care îi împrumutau cu bani.

În 1666, a apărut funcția de Haham Bașa, conducătorul spiritual al obștii (desființată în 1834), conducătorul laic fiind Starostele cel Mare, Roș Medina („capul orașului”). Rabinul era în fruntea comunității, fiind judecător și supraveghetor al stării civile. Apare fiscalizarea comunității, gabela, din care se plăteau dările către Domnie, iar restul se folosea pentru întreținerea instituțiilor și a săracilor. Comunitatea evreiască ieșeană a ajuns la 1859 la aproape 50% din populația orașului. S-au înființat spitalul modern, școli și instituții de ajutorare a săracilor. În 1863 s-a desființat gabela, școlile au fost închise iar atribuțiile comunității și instituțiile au fost transferate Spitalului Israelit, cu personalitate juridică separată.

După 1919, din cauza dificultăților în care se aflau instituțiile comunității, s-a hotărât reorganizarea acesteia. Comunitatea Evreilor din România a fost recunoscută ca organism public abia în 1927, după punerea în aplicare a Constituției din 1923, care a dat drepturi de cetățenie tuturor etniilor din România.

Inaugurarea unui muzeu dedicat contribu-ției evreilor la viața Iașului a avut loc în 1986, în Sinagoga Mare. Restaurarea sinagogii a determinat însă mutarea muzeului în 2011 la sediul Comunității de azi, în clădirea numită și „Casa de la cinci drumuri”.  În muzeu sunt expuse obiecte de cult iudaic caracteristice ritualurilor principalelor sărbători din calendarul iudaic: Șabat (în fiecare sâmbătă), Roș Hașana (Anul Nou evreiesc, sept.-oct.), Simhat Tora (Bucuria primirii Torei, oct.), Hanuka (Sărbătoarea Luminii, nov-dec.), Purim (Sorți, eliberarea poporului evreu din imperiul Persan-babilonian în 427 î.Hr., martie) și Pesah (Paștele evreiesc – sărbătoarea eliberării evreilor din robia egipteană, mart-apr.). Un baldachin decorat, așezat în centru, amintește de căsătoriile evreiești. Expoziția regrupează articole, reviste, fotografii vechi, afișe și cărți cu autori evrei din Iași.

Din 2002, centrul susține un club care coordonează Restaurantul Ritualic, cu mâncă-ruri koșer, conforme normelor kashrut, corul și o formație de muzică tradițională. Acesta se implică activ în viața culturală, organizează spectacole, conferințe, comemorări și vizionări de filme. Astăzi, comunitatea evreiască din Iași numără aproximativ 300 de persoane, majoritatea provenind din familii mixte.

PROGRAM MUZEU:  09:00-14:00 (Luni-Vineri)

(act de identitate necesar)

CĂTĂLIN MIHULEAC – „ULTIMA ȚIGARA A LUI FONDANE”

Scriitorul contemporan Cătălin Mihuleac, născut la Iași, s-a afirmat prin romane, piese de teatru și o activitate publicistică prodigioasă. În 2014 publică romanul „America de peste pogrom”, o carte importantă din literatură română care tratează fără eschivă infamul Pogrom de la Iași din iunie 1941. Următorul volum, „Ultima țigară a lui Fondane” (2016) invocă viața lui Benjamin Fondane, un remarcabil scriitor și poet evreu (româno-francez), născut la Iași și exterminat la Auschwitz. Acest volum de microromane a fost în scenă în 2015, într-o piesă de teatru experimental în care proiecțiile video, muzica de epocă și spațiul neconvențional cu încărcătură simbolică (Depoul de tramvaie din Iași), au recreat un moment istoric tragic.

8. Sinagoga Merarilor    10. Fostul Spital Israelit – Spitalul „Elena Doamna”