EN 
FR 
IT 
Palatul a fost construit în 1830-1832, în stil neoclasic, după planurile arhitectului Gustav Freywald, care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași. A deținut și o capelă care să deservească palatul, însă astăzi nu mai există.
Până spre sfârșitul secolului al XIX-lea a fost reședința bogatei familii Rosetti-Roznovanu. Pe 3 aprilie 1866, în curtea palatului, a avut loc o violentă manifestație separatistă. Vestea abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza și aducerea la tron a unui principe străin a reactivat Mișcarea Antiunionistă, formată din boieri moldoveni nemulțumiți de situația Principatului Moldovei de după Unire. Obiectivul a fost separarea de Țara Românească și aducerea la domnie a boierului Neculai Rosetti-Roznovanu. Armata a intervenit la ordinul lui Lascăr Catargiu și în urma unor confruntări de stradă violente, baricada antiunionistă din fața Palatului Roznovanu a fost dărâmată, cu victime din ambele tabere, iar liderii au fost arestați. La revoltă a participat de partea antiunioniștilor și Ion Creangă, care l-a salvat pe mitropolitul Moldovei, rănit în confruntări.
Palatul a găzduit figuri majore ale epocii, membrii ai caselor regale, dar și artiști celebri precum Hariclea Darclée și George Enescu. În anul 1891, primarul Vasile Pogor a obținut clădirea de la familia Roznovanu. Există și o legendă conform căreia palatul ar fi fost pierdut la cărți de proprietar.
Astfel, construcția a suferit noi modificări pentru a fi folosită ca sediu al Primăriei. A fost însă desemnată ca palat regal începând cu 1893, când au demarat o serie de lucrări de refacere, sub comanda lui Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale. Cu toate acestea, în timpul refugiului la Iași din Primului Război Mondial, familia regală a preferat alte clădiri. O figură importantă pentru acele vremuri de restriște a fost primarul George Gh. Mârzescu (1914-1916), deoarece a luat măsuri ferme pentru asigurarea unor adăposturi pentru refugiați și aprovizionarea populației. Arhivele și Curtea de Casație și Justiție au fost găzduite atunci în clădire. În 1944 a devenit Sediul Comitetului Orășenesc de Partid, iar din 1970, a redevenit sediu al Primăriei.
Elementele ornamentale au fost instalate după decizia transformării clădirii în palat regal. La partea superioară, apar elemente specifice eclectismului francez: heraldica romantică bogată, acoperișul în forme trapezoidale etc., iar în interior domină decorațiunile baroce, astăzi mult simplificate în urma renovărilor. La intrare, vizitatorii sunt întâmpinați de scările monumentale care conduc spre holul străjuit de coloane corintice de marmură. Fastuoasele întâlniri și petreceri din trecut din Sala „Vasile Pogor” au fost înlocuite cu ședințe ale Consiliului Local, întâlniri cu societatea civilă sau diverse evenimente mondene. În sala de festivități și pe holuri există o galerie a portretelor primarilor Iașului. Ghidul primăriei poate povesti zecile de întâmplări care au marcat acest palat de-a lungul timpului.
VIZITĂ: cu programare la secretariatul instituției
POVEȘTILE PALATULUI ROZNOVANU
Palatul Roznovanu ascunde una dintre poveștile romantice care au zguduit societatea în general conservatoare a Moldovei secolului al XIX-lea. Este vorba despre amorul ilicit dintre Neculai Roznovanu (1842-1891), proprietar al palatului și Maria (Marghiolița) Ghica-Comănești, căsătorită cu mult mai vârstnicul logofăt Costache Sturdza. Îndrăgostit iremediabil de Marghiolița, Neculai a luat cu asalt, împreună cu o ceată de arnăuți, Palatul de la Ruginoasa, reședința logofătului, și a răpit-o. În timpul încăierării, Săndulache, fiul logofătului, a fost ucis. Soțul înșelat a obținut recunoașterea ilegitimității legăturii celor doi amanți și anatemizarea lor de către biserica ortodoxă. Se vorbește chiar de un blestem al palatului provocat de relația scandaloasă a celor doi îndrăgostiți.
11. Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”