Cartierul „Târgu Cucu”

EN FR IT

Cinci străzi care pleacă din diverse puncte ale orașului își dau întâlnire în Târgu Cucului: Cuza-Vodă, Costache Negri, Elena Doamna, Cucu și Sărărie.

Până la 1800, s-a numit „Târgul Făinii” și se afla la periferia orașului. Ulterior, a fost denumit „Cucului”, o denumire metaforică care reprezenta un loc de comerț sau talcioc în care vânzătorii puteau evita plata taxelor (vama) de târg, practicând un comerț la limita legalității. Dacă primele familii s-au așezat aici către 1650, imigrarea unei comunități importante de evrei în cartier a avut loc după 1830.

În acea perioadă, Principatul Moldovei a primit Regulamentele Organice și dreptul de liber comerț, odată cu creșterea influenței Imperiului Țarist în regiune. Târgu Cucu unea oamenii prin sărăcie și prin credință, nu era gazda oamenilor bogați. Se pare că ar fi fost chiar un „oraș în oraș”, mai ales că unii evrei erau buni negustori, iar lumea mișuna zilnic pe străzile cartierului.

 

Strada Elena Doamna1931Sursa: Olga Rusu

Publicată de Iași (fotografii vechi) pe Sâmbătă, 24 iulie 2010

 

 

 În timpul săptămânii, negustorii evrei ieșeau în fața magazinului pe care îl aveau și atrăgeau clienții, față de alți comercianți care își așteptau clienții înăuntru. Deși erau hotărâți să nu cheltuie nimic, unii trecători nu puteau rezista ofertelor. Sâmbăta, când evreii încetau orice activitate, atmosfera era antrenată de comercianții creștini români sau armeni. Magazinele de alimente și croitoriile dominau zona. Cartea se vindea de asemenea foarte bine, mai ales în sezonul rece, când frigul trimitea pe toată lumea lângă focul din sobe. Ulterior, au prins viață cafenelele, pescăriile care încântau cu delicii din împrejurimi, cârciumile transformate pe timp de seară în săli de bal. Viața culturală prindea contur în cartierul dominat de suflarea evreiască. Debutau conferințele și duminicile de bal cu spectacole de jazz, iar numărul impresionant de sinagogi și școli făceau din Târgu Cucu un veritabil centru cultural.

Pentru mai multe informaţii referitoare la Centrul Comunitar Evreiesc, click aici.

Cantina și cinematograful Gheltzer, cu sala Toynbee Hall, după numele societății culturale, se afla peste drum de sediul Comunității Evreiești, la intersecția liniilor de tramvai. Clădirea fusese construită pentru hrănirea copiilor nevoiași, dar funcționa și ca cinematograf, sală de bal și sediu de asociații. Aceasta devenise laboratorul culturii idiș din România, însă a fost demolată în anii 1980.

aprox. 1985Strada Elena DoamnaSursa: Cosette Vanvulescu

Publicată de Iași (fotografii vechi) pe Joi, 13 august 2015

 

 

Cunoscuții evrei tradiționaliști, hasidici, se remarcau prin ținuta lor tipică: caftan, pălărie și perciuni lungi. Sărbătorile evreiești sau creștine erau momente de bucurie, mai ales pentru copii, care degustau din bunătățile specifice fiecărei culturi.

Această interculturalitate se putea observa și cu ocazia Anului Nou al Arborilor (Tu Bishvat), când copii evrei mergeau să planteze câte un copac în curțile altor locuitori, întrucât pe atunci spațiile verzi din cartier erau foarte puține. Aglomerația de clădiri, ulițele înguste și întortocheate și zecile de sinagogi, amenajate în simple case, creau o atmosferă unică.

Al Doilea Război Mondial a transformat însă spiritul cartierului, întâi prin ororile din timpul Pogromului din 1941, apoi prin bombardamentele care au distrus multe locuințe și, în final, prin exodul populației către Israel odată după înființarea sa în 1948.  Populația evreiască a scăzut dramatic, iar în urmă au rămas abandonate sinagogi, școli, precum și unele locuințe, adevărate bijuterii arhitectonice. Ulterior, regimul comunist a început modelarea unei noi imagini a cartierului, prin demolarea caselor vechi, redesenarea străzilor și edificarea unor blocuri de locuințe colective în spiritul specific regimului. Planurile nu au fost duse la bun sfârșit, astfel încât se pot vedea acum întinse suprafețe verzi sau virane.

foto: Tisler Sigismund

Publicată de Iași (fotografii vechi) pe Luni, 6 februarie 2012

 

După Revoluția din 1989, zona a prins viață, prin prezența micilor comercianți, prin reamenajarea spațiilor verzi și construcția unui  nou Palat de Justiție. Construcțiile evreiești din vestitul cartier Târgu Cucului pot fi astăzi numărate pe degete, fiind păstrată însă cea mai veche sinagogă construită în România.

Iașul de ieri și de azi: 1973 vs. 2015Târgu Cucu __________________________Sursa imagine 1973:…

Publicată de Iași (fotografii vechi) pe Joi, 15 octombrie 2015

 

 

 

 

5. Fostul Teatru Evreiesc „Pomul Verde”    7. Sinagoga Mare