EN FR IT

Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” ilustrează un fragment din trecutul glorios al poporului român. În această casă s-a născut și a locuit omul politic Mihail Kogălniceanu (1817-1891) împreună cu familia sa. Clădirea a fost construită în 1807 și refăcută de arhitectul Carol von Kugler în 1888.

Casa a avut ca oaspeți de seamă pe pașoptiștii C. Negri, V. Alecsandri, Al. Russo, dar și pe Domnii Moldovei, Mihail Sturdza și Grigore Alexandru Ghica. Tot aici a fost găzduit și Principele Carol în aprilie 1869, în cea de-a cincea sa vizită făcută la Iași. În timpul Primului Război Mondial, a fost sediul Curții Marțiale și apoi al Societății de Ocrotire a Orfanilor de Război. A suferit deteriorări majore în timpul bombardamentelor din 1944 și a fost reabilitată după război prin eforturile profesorului Gheorghe Băileanu, devenind cămin pentru studenții Facultății de Medicină. În 1970 clădirea intră în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei și preia funcția de muzeu memorial.

Remarcabil istoric, gazetar, scriitor, avocat, diplomat și om politic, Mihail Kogălniceanu s-a născut la Iași în 1817, fiind educat la Școala de la Trei Ierarhi, la pensionul lui Cuénim de la Miroslava, iar apoi la Lunéville în Franța. A urmat studiile universitare la Berlin, unde a promovat reconsolidarea identității de „român” (în locul celor de moldovean sau de muntean). Astfel, el a jucat un rol esențial în construcția identității naționale chiar înainte de Unire. La revenirea în Iași, Kogălniceanu a fondat revista Dacia Literară și a condus Teatrul Național din Iași (1840).

În timpul Revoluției de la 1848, a luptat pentru drepturi civile și politice și pentru abolirea privilegiilor boierești. A fost cel mai important susținător al Unirii Moldovei cu Țara Românească și colaborator al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A ajuns să dețină funcția de prim-ministru al României, susținând măsurile de secularizare a averilor mănăstirești și reforma agrară. La 9 mai 1877, în timpul domniei lui Carol I, Kogălniceanu a citit în Parlament „Proclamația de Independență a României” față de Imperiul Otoman.

Arhitectura neoclasică a clădirii se evidențiază prin porticul de la intrare cu patru coloane toscane. Încăperile cochete reconstituie ambientul elegant specific locuințelor boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea, cu mobilier oriental sau specifice stilurilor Ludovic al XV-lea și al XVI-lea, porțelanuri de Sèvres, obiecte din argint cu monogramă și piese de mobilier în stil Biedermeier. În muzeu funcționează prima proiecție holografică dintr-un muzeu memorial românesc, prin care Mihail Kogălniceanu, în interpretarea actorului Nicolae Urs, își întâmpină oaspeții.

Program: Marți – Sâmbătă, 10:00 – 17:00

Telefon: 0232 258 422


Kogălniceanu și Cuza – artizanii Unirii și a României

Mihail Kogălniceanu a susținut neabătut idealul Unirii celor două Principate Române, încă din 1837, când a scris „Istoria Țărilor Române”. Ca membru în Divanul Ad-hoc al Moldovei, a promovat cu fermitate cauza unionistă, afirmând că „dorința cea mai mare […], care va face fericirea generațiilor viitoare este Unirea Principatelor într-un singur stat”. Alegerea lui Cuza s-a realizat după dejucarea planurilor partidei anti-unioniste, foarte puternică la Iași. Reforma agrară, radicală pentru acele timpuri, prevedea desființarea corvezilor, eliminarea privilegiilor boierești și împroprietărirea țăranilor. Aceasta a fost adoptată în 1864, însă a fost plătită cu prețul abdicării lui Cuza doi ani mai târziu.

4. Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr.T. Popa” – Piața Națiunii    6. Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza”
custom essay writingwrite me an essay

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)

X