EN 
FR 
IT 
De-a lungul timpului, Bulevardul Independenței, una din principalele artere de circulație din centrul Iașului, a fost cunoscut drept Ulița de Sus, Str. I.C. Brătianu sau Str. Gheorghe Dimitrov.
După seismul din 1977, autoritățile au hotărât să remodeleze vechea uliță îngustă. Intervenția urbanistică sub regimul comunist a presupus crearea unui bulevard impozant, cu locuințe colective care domină peisajul construit, și care au devenit o cortină trasă peste arhitectura romantică.
Lăcașurile de cult au fost ascunse în spatele blocurilor de beton a căror fațadă rostește prin dispunerea balcoanelor cuvântul INDEPENDENȚA.
Din vechea stradă se mai observă doar ansamblul Vechii Universități, Spitalul Sf. Spiridon și Muzeul de Istorie Naturală.
Statuia Independenței din fața Policlinicii Mari a fost realizată de soții Gabriela Manole-Adoc și Gheorghe Adoc, proiectul fiind premiat la un concurs național din 1975. Lucrarea avea rolul de a sărbători 100 de ani de la proclamarea Independenței României din 1877. Monumentul a fost inaugurat însă mai târziu, în 1980, în prezența cuplului Ceaușescu când și bulevardul a fost redenumit.
Cu o înălțime de 17 m (11m statuia și 6m soclul), este prima reprezentare figurativă a Independenței în arta monumentală românească, luând chipul unei eroine ce ține deasupra capului steagul victoriei. Între eșarfa și partea superioară a corpului femeii, se sugerează conturul geografic al României Mari. Cele 6 basoreliefuri de bronz de pe soclul de travertin prezintă momente din Războiul de Independență. Acestea sunt montate astfel: trei în dreapta (Venirea prințului străin în țară, Carol I; Proclamarea Independenței; Trecerea Dunării) și trei în stânga (Chemarea la Luptă; Marea biruință a drapelelor românești; Cucerirea redutelor de la Grivița și Plevna și Capitularea armatei turcești a lui Osman Pașa).
Deși arhitecții au dorit să amplaseze pe soclu un citat al poetului Mihai Eminescu, autoritățile vremii au decis amplasarea unui citat lung al lui Nicolae Ceaușescu:
„Eroismul înaintașilor de acum un secol va trăi veșnic în conștiința profund recunoscătoare a întregii națiuni, iar opera făurită cu sângele lor, de generațiile de la 1877, va străluci întotdeauna în istoria noastră, ca una din cele mai mari izbânzi pe drumul libertății, progresului, independenței și fericirii poporului român”.
În 1992, acesta a fost înlăturat și amplasat cel actual, după dorința inițială a sculptorilor: „Independența e suma vieții noastre istorice”.
În prezent, cu ocazia sărbătorilor naționale, Statuia Independenței este, alături de Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, unul dintre monumentele din Iași la care se depun coroane de flori de către reprezentanții statului român.
Regizorul ieșean Cristian Mungiu și tema comunismului
Cristian Mungiu este unul dintre cei mai mari exponenți ai Noului val de cinema românesc, premiat cu Palme d’Or la Cannes în 2007 pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” care abordează tema interzicerii avortului în perioada comunistă. În filmul său de referință „După dealuri” (2012), ieșencele Cristina Flutur și Cosmina Stratan au primit premiul pentru interpretare la Festivalul de la Cannes. Mungiu abordează ludic avatarurile regimului comunist în seria „Amintiri din Epoca de Aur”. Acest film colectiv este format din 6 scurtmetraje care prezintă ironic diverse aspecte ale vieții românilor în epoca ceaușistă. Mungiu distribuie frecvent actori din Iași în filmele sale: Anamaria Marinca, Ion Sapdaru, Teodor Corban, Petronela Grigorescu.
6. Monumentul Victimelor Comunismului