EN 
FR 
IT 
„Consider nejustificată părerea potrivit căreia proiectul de sistematizare trebuie să fie foarte «elastic», deoarece acesta duce de obicei la anarhie urbanistică și la pierderea concepției de ansamblu. Fără îndoială, că în aceste condiții se impune păstrarea unei discipline urbanistice severe fără de care orice efort poate fi anulat cu cea mai mare ușurință”. Boris Grunberg, „Sistematizarea orașului Iași”, Arhitectura R.P.R., 4 (1959).
Între 1975 și 1985 are loc la Iași cea de-a doua mare campanie de sistematizare ireparabilă din timpul primarului Ioan Manciuc. Se realizează demolări intensive în cadrul Bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt pentru a transforma istorica „Uliță Mare” într-un falnic bulevard rectiliniu, uniform, menit să unească vizual Piața Palatului și Piața Unirii.
În decembrie 1981, au demarat excavațiile pentru realizarea fundațiilor unor locuințe colective muncitorești care să acopere edificiile Mitropoliei și ale Palatului Mihail Sturdza (actualul Seminar Teologic).
Datorită eforturilor susținute de rezistență împotriva sistematizării din epoca comunistă, arheologul Nicolae Pușcașu a reușit să salveze din calea excavatoarelor o intrare în pivnițele de odinioară ale orașului.
Cercetarea arheologică din 1982 a scos la iveală urme ale unor pivnițe de piatră dezvoltate pe 2-3 niveluri, compartimentate în cinci trasee paralele boltite în leagăn prin care trecea un sistem de aducțiune a apei din Copou prin tuburi ceramice datate din secolul al XVII-lea.
Tot aici s-au descoperit rămășițe ale unor locuințe din lemn din secolul al XVI-lea, ale unor clădiri ecleziastice din piatră, ale unor fragmente de vase ceramice din secolul al XIV-lea, dar și ale unui cuptor de topire a metalelor pentru realizarea bijuteriilor din secolul al XIII-lea, împreună cu monede din timpul domniei lui Petru Mușat (1375-1391) și Alexandru cel Bun (1400-1432).
Descoperirile arheologice atestă edificiile ecleziastice drept cele mai vechi construcții medievale gotice cu influențe bizantine cunoscute până acum pe teritoriul Moldovei. Importanța acestor vestigii a condus la un proiect unic în care frontul stradal de locuințe colective a fost împins în plan secund pentru a lăsă loc, spre bulevard, ruinelor.
Deși mare parte din ruinele studiate în 1982 au fost acoperite cu beton, spațiul subteran se dorea a fi amenajat ca muzeu conform planurilor arhitectului Cristian Constantinescu. Luminatorul sub formă de cub pentru camera ovală de largi dimensiuni din subteran nu a fost niciodată finalizat, rămânând doar structura metalică ce domină și astăzi piața. Aceasta a devenit acum un reper, „La Cub”, contrariind pe cei mai mulți dintre vizitatori, dar și pe unii locuitori. Mutarea în plan secund a frontului de clădire a permis crearea unei galerii comerciale atipice ideologiei comuniste. Dezvoltată pe trei niveluri conectate printr-o spirală, cu acoperiș boltit de sticlă și trei rute de acces, Galeriile „Ștefan cel Mare” nu au reușit să devină un ax comercial important datorită prăbușirii în 1989 a regimului comunist și desființării cooperativelor meșteșugărești care aveau acolo sedii.
Timp de mulți ani, galeriile au adăpostit doar câteva magazine, restul spațiilor devenind în anii 1990 sinistre și nesigure, mai ales în timpul nopții.
Treptat, după anul 2000, au început să apară întâi o rockotecă, apoi un bar, iar în câțiva ani a devenit un spațiu atractiv pentru tineri și artiști. În timpul zilei, galeriile au rămas aproape la fel de pustii, o schimbare majoră fiind mutarea Bibliotecii Județene Gheorghe Asachi la etaj. Seara însă, galeriile devin cea mai dinamică zonă de baruri și cluburi „trendy” din oraș, apărute inițial ca localuri de nișă într-un spațiu ascuns.
9. Casa Pătrată – Consiliul Județean Iași