Octav Băncilă – pictorul răscoalei din 1907 și al evreilor din Iași

Octav Băncilă s-a născut la 4 februarie 1872 în Botoșani și s-a stins din viață la 3 aprilie 1944 în București. A urmat școala primară și două clase la Liceul „Ștefan cel Mare”, după care s-a înscris la „Școala de Arte Frumoase” din Iași. Între 1894–1898  și-a continuat studiile la „Academia de Arte Frumoase” din München. În Germania a avut prilejul să lucreze în atelierele pictorilor Haschbe și Lenbach, realizând și expoziții personale cu lucrările create în acele vremuri. Apoi se duce în Italia, unde studiază operele lăsate de Renașterea italiană. Revenit în țară în anul 1898, Octav Băncilă organizează prima expoziție personală la Teatrul Național din Iași (1900), urmată de o altă expoziție, în același loc, în anul următor. Pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască, tematica țigănească, tematica militară. 

Tematica evreiască a fost foarte importantă pentru Octav Băncilă datorită mediului în care a locuit, în apropierea Târgului Cucu din Iași. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale și a evidențiat antagonismul dintre ele.  A înfățișat viața evreilor săraci din Iași, a dezvăluit suferințele caracteristice ființelor exploatate, a criticat pe zarafii bogați și pe cămătari și a redat cauzele care au determinat valul de emigrări de la începutul secolului al XX-lea. Dintre operele acestei tematici amintim: „Croitorul, „Peticarul, „Cizmarul, „Haine vechi, „În rugăciune”, etc.

În ceea ce privește picturile răscoalei din 1907,  nu s-au putut identifica până astăzi toate tablourile. Se cunosc doar cele cu titlurile: „Înainte de 1907”, „Cap de țăran bătrân”, „1907”, „Execuția”, „Recunoașterea”, „Înmormântarea”, „Sub escortă”, „După răscoale”, „Blestemul”, „Povestirea răscoalelor”, „La sfat”, „Historia”. Este posibil ca unele să se afle în colecții particulare necunoscute, altele distruse, iar altele au fost trimise peste hotare. Băncilă le-a pictat între 1907-1909 și le-a expus la Ateneul Român în 1909, dar fără izbândă. 

Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă și picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, mai exact a celor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul, printre acestea se remarcă tablourile intitulate „Caravana”, „Căruțe cu nomazi”, „Spre necunoscut”, „Nomazii”, etc.

O dată cu venirea anului 1905, Băncilă a devenit foarte preocupat de viața și activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist să execute numeroase lucrări cu această tematică. Primele tablouri cu tematică proletară au fost „Muncitorul” și „Muncitor în repaus”.

În tematica țărănimii se regăsesc operele „Secerișul”, „La fântână”, „Plugarii”, „Întoarcerea de la câmp”, „Culesul porumbului”, „Culesul cartofilor”, „Întoarcerea cosașilor”, „La ghilit pânza”, „Cu rufele”, „Femei cu sapa”.

După moartea sa, cele mai renumite lucrări ale sale au fost selecționate pentru expozițiile din străinătate, de la Paris, Budapesta sau Moscova. În memoria sa, liceul de artă din Iași poartă numele de Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, iar în județul Botoșani există Școala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni. Unele străzi din orașe precum București, Cluj, Iași, Botoșani, Suceava, Cernavodă etc. poartă numele marelui pictor român.

Autor: Paula-Alexandra COADĂ-LATĂ