EN
FR
IT 
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi este cea mai impresionantă biserică din Iași, ridicată de voievodul Vasile Lupu între 1637-1639. Denumirea este dată de cei trei mari prelați din Imperiul Bizantin din sec. IV: Vasile cel Mare (din Cezareea Cappadociei), Grigorie Teologul (de Nazianz) și Ioan Gură de Aur (Chrysostom). Planul și volumetria bisericii sunt cele moldovenești specifice secolului al XVI-lea: forma suplă a construcției, prezența celor trei abside laterale în formă de cruce, arcele de boltă suprapuse de la baza turlelor octogonale și tamburul turlei în formă de stea în șaisprezece colțuri, simbol al coroanei voievodale, așezat pe o bază pătrată.
Unicitatea edificiului este dată de exteriorul sculptat ca o minunată dantelă în piatră. Decorațiunile sunt organizate pe 30 de benzi orizontale diferite: nișe, colonete rusești, mici porticuri orientale cu arcade în acoladă și diferite flori încastrate, vaze persane, motive geometrice georgiene sau armene sau floarea de crin. Influența goticului transilvănean este vizibilă la contraforturi, la armătura de piatră a ferestrelor, la profilul ușilor și la chenarele cu baghete.
Pictura interioară originală a fost refăcută complet în 1889, aducându-se elemente noi. Iconostasul a fost schimbat în aceeași perioadă cu unul sculptat în marmură de Carrara și decorat cu mozaicuri și emaìluri. În pronaos se găsesc nișele funerare ale familiei lui Vasile Lupu (stânga) și ale domnitorilor Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza (dreapta), ceea ce face din această biserică un adevărat panteon al istoriei naționale. În naos, există un altar destinat inițial moaștelor Sfintei Paraschiva, aduse de Vasile Lupu la 1641, cu o nișă din marmură decorată cu mozaicuri. Acestea reprezintă aspecte din viața Sfintei și aducerea moaștelor sale de la Constantinopol la Iași. Un puternic incendiu care a afectat în 26 decembrie 1888 trapeza care adăpostea temporar racla Sfintei a determinat strămutarea permanentă a acestora la Catedrala Mitropolitană în 1889. La începuturi, partea reliefată a bisericii a fost acoperită în întregime cu foiță de aur, iar spațiile intermediare cu albastru de cobalt. Se spune că turcii ar fi incendiat biserica pentru a recupera aurul, însă acest lucru nu a putut fi dovedit științific.
În incinta mănăstirii a fost înființată la 1640 prima școală superioară de limbă greacă și slavonă, numită mai târziu „Academia Vasiliană”, unde s-a tipărit prima carte în limba română din Moldova („Cazania lui Varlaam”). Ansamblul monahal mai cuprinde și Muzeul Gotic sau Sala Gotică, numită astfel după bolțile interioare în ogivă delimitate de nervuri de piatră. În curte a fost ridicat bustul poetului Mihai Eminescu care a locuit o perioadă aici.
Pentru mai multe date istorice, click aici.
Program Vizită: 09:30-12:00, 15:00-17:00
Site Web: http://www.manastireasftreiierarhi.ro/
ADUCEREA MOAȘTELOR SF.PARASCHEVA
Pentru prima dată, moaștele sfintei au fost așezate la Biserica Sfinților Apostoli din Epivat (lângă Constantinopol), unde au făcut nenumărate minuni. În anul 1238, au fost mutate la Târnovo, după care, în 1396, la Belgrad, iar în anul 1521, au fost au fost așezate la Biserica Pammakaristos din Istanbul, ulterior devenită moschee. În anul 1639, Domnul Moldovei Vasile Lupu a construit Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi și a căutat să-și înzestreze ctitoria cu moaștele Sfintei Parascheva. Acesta le-a primit drept recunoștință în 1641 după ce a achitat datoriile Patriarhiei din Constantinopol. Momentul depunerii raclei la Trei Ierarhi este înfățișat pe un mozaic din biserică, în care Domnul Moldovei este redat alături de alaiul boierilor și de fețele bisericești.