EN 
FR 
IT 
Biserica Bărboi a fost construită în anii 1841-1844 de marele logofăt Dimitrie Sturdza, pe locul unui lăcaș construit de vornicul Ursu Bărboi în perioada 1613-1615. Este opera arhitectului Andrei Caridi, ajutat de către meșterii Atanasie si Gheorghe. Are hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie).
Biserica lui Ioan Ursu Bărboi s-a transformat în 1669 in mănăstire și a fost închinată mânăstirii Vatopedi de la muntele Athos. Datorită șubrezirii în urma intemperiilor și a cutremurelor (în special în urma celui din anul 1829), urmașii ctitorului din familia Sturdza iau hotărârea de a reface din temelii biserica strămoșului lor. Aici a fost înmormântat în 1842 Domnitorul Moldovei, Ioniță Sandu Sturdza, primul domn pământean al Principatului Moldovei de după epoca fanariotă. Tot aici sunt înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza, precum și poetul Alecu Russo. Între 1863-1865, diaconul Ion Creangă a locuit in casa parohială, înainte de a fi transferat la Mănăstirea Golia.
Biserica este inspirată din arhitectura ortodoxă greacă, având un plan dreptunghiular. Prezintă elemente bizantine, prin alternanța de blocuri de gresie și brâuri de cărămidă sau planul treflat al absidelor, și elemente neoclasice pe fațadă. Pe acoperiș sunt patru turle mici ce flanchează o turlă centrală supraînălțată. La interior, influența greacă se observă prin catapeteasma lărgită și prin înscrierile în limba greacă.
Unii arhitecți contemporani au afirmat că este unică în Peninsula Balcanică prin armonia de arce din interior, susținute de coloanele de marmură de Carrara. Pictura este executată în tehnică „fresco”, în stil renascentist, cu sfinții reprezentați în mărime naturală.
Turnul-clopotniță de la intrarea în incintă este construit din piatră cioplită, cu o formă zveltă. Acesta prezintă o intrare boltită din cărămidă și este structurat pe patru nivele. Primul nivel reprezintă bolta de acces în incinta mănăstirii, nivelurile doi și trei adăpostesc clopotele, iar în al patrulea, se găsește ceasul. Casa parohială din incintă reproduce modelul caselor tradiționale moldovenești. Daunele produse de cutremurul din 1977 în zonă au legitimat regimul comunist să dărâme biserici și monumente. Multe biserici au fost ascunse în spatele blocurilor pentru a nu se vedea dinspre bulevarde. Se spune că în planuri ar fi fost proiectat un bloc chiar între turn și biserică, însă Biserica Bărboi a supraviețuit, fiind renovată și resfințită la 1988.
Din 1990 s-a reînnodat tradiția locală a pelerinajului Stâlparilor, in fiecare sâmbătă a Sfântului Lazar (din Larnaca). În cadrul acesteia, mii de credincioși, tineri, elevi si preoți din Iași se adună la biserica Bărboi și merg în procesiune către Catedrala Mitropolitană purtând icoana Mântuitorului Iisus Hristos.
PROGRAM:
Luni 08:00-13:00
Marți – Duminică 08:00 – 18:00
SITE WEB: https://barboi.mmb.ro/
GRECII FANARIOȚI LA IAȘI
După căderea Constantinopolului la 1453, mulți domnitori din Valahia și Moldova au devenit binefăcători ai unor mănăstiri la Muntele Athos. În același timp, nobili, funcționari și negustori greci (familiile Cantacuzino, Paleologu, Caragea etc.) s-au refugiat în cele două principate românești, ocupând poziții importante. În perioada fanariotă, domnitorii Moldovei au fost numiți de Sultan din cadrul aristocrației grecești din Cartierul Fanar din Istanbul. Un număr important de biserici din Iași au fost închinate (subordonate) Muntelui Athos – Golia, Bărboi, Trei Ierarhi etc., acest lucru având și scopul politic de a sprijini pe grecii din oraș. Comunitatea elenă din Iași a dat și o galerie importantă de dascăli și profesori, iar prima tipografie greacă a funcționat din 1681 la Cetățuia.
9. Mănăstirea Golia