Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă şi agitată de tensiuni politice, a pus bazele politice, economice, sociale şi culturale ale României moderne. În paralel însă, Alexandru Ioan Cuza a fost acuzat și de viața boemă pe care o ducea.
Domnitorul a avut numeroase aventuri amoroase, în ciuda faptului că era căsătorit cu Elena Rosetti, o femeie timidă și retrasă. Un motiv al rupturii dintre cei doi soți a fost faptul că Elena Cuza nu putea să îi ofere moștenitori domnitorului. În pofida tuturor infidelităților, aceasta i-a fost alături domnitorului până la moarte. Mai mult decât atât, deși nu a avut copii, ea a înfiat și crescut ca o mamă adevărată pe cei doi fii – Alexandru Ioan și Dimitrie – avuți de Cuza cu amanta lui „oficială” , Elena Maria Catargiu – Obrenovici.
Elena Maria Catargiu-Obrenovici era româncă, născută la Iași în 1835 din familia Catargiu. Până la Cuza, Maria trecuse deja prin două căsătorii. Prima căsătorie a fost cu un general sârb, alături de care a avut un fiu pe care tatăl a refuzat să-l recunoască. Câţiva ani mai târziu, Maria se căsătorește cu principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, născut la Mărășești, cel care va deveni viitorul rege al Serbiei. La scurt timp după nașterea lui Milan, părinții lui au divorțat. Doi ani mai târziu, Milan și-a pierdut tatăl, iar Maria a primit custodia legală. Mama sa a dus o viață lipsită de griji după moartea soțului ei și ca rezultat, ea a arătat un interes scăzut copilului ei din căsătoria cu Miloș, astfel că s-a ajuns la un acord pentru ca tânărul Milan să fie adoptat în mod legal de către vărul care devenise prinț conducător al Serbiei.
Divorţată de principe şi în căutarea unei alte partide amoroase avantajoase, Maria sfârșește în braţele domnitorului Cuza. Alexandru Ioan Cuza i-a amenajat Mariei Obrenovici o casă în apropierea palatului din București, pe strada Biserica Amzei. Casa este aranjată şi mobilată după gustul amantei, iar Cuza a fost vreme îndelungată vizitator zilnic al locuinţei Mariei. Relația dintre Maria Obrenovici și domnitor a durat până la detronarea acestuia.
Se povestește că în noaptea detronării, când organizatorii loviturii de stat au intrat în dormitorul domnitorului, acesta era în pat nu cu soția lui, Elena Cuza, ci cu Maria Obrenovici, fiind bănuită că, de fapt, amanta lui trecuse și ea de partea “monstruoasei coaliții”.
La data de 13 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil în Germania, unde a fost urmat de soţia sa, Elena Cuza, şi de cei doi fii nelegitimi ai săi, Dimitrie și Alexandru.
Dimitrie Cuza a urmat studiile în Paris și la finalizarea acestora s-a stabilit la Palatul Ruginoasa, alături de Elena Cuza şi fratele lui, Alexandru. Se spune că Dimitrie Cuza s-a îndrăgostit de una dintre slujnicele de la palat și cei doi trăiau o poveste de dragoste interzisă. Când relația a fost descoperită de Elena Cuza, slujnica a fost alungată din palat. De supărare, Dimitrie a ales să-și pună capăt zilelor, iar în anul 1888 a fost găsit împuşcat în cap în camera sa din Palatul Ruginoasa.
Alexandru Cuza, fiul cel mare al domnitorului, s-a căsătorit cu Maria Moruzzi. Din păcate, acesta a murit un an mai târziu din pricina unei boli de inimă.
La 15 mai 1873, Cuza a murit la Heidelberg, din cauza bolilor de inimă şi a afecţiunilor de la plămâni. La nici trei ani distanţă, în 1876, Maria Obrenovici este diagnosticată cu cancer și se sinucide la Dresda, trupul ei neînsufleţit fiind înmormântat iniţial la Biserica Sf. Spiridon, apoi a fost mutat în cavoul familiei Catargi, din Cimitirul Eternitatea din Iaşi.
Autor: Miruna ZAHARIA
Surse:
https://www.stelian-tanase.ro/amanta-lui-cuza/
https://deieri-deazi.blogspot.com/2015/01/femeile-din-viata-domnitorului-ai-cuza.html