EN
FR
IT 
Ansamblul monastic al Mănăstirii Golia este compus din biserica cu hramul „Înălțarea Domnului”, turnul, zidul de incintă cu cele patru turnuri circulare la colțuri, casa de apă, casa cu coloane în care a locuit temporar Ion Creangă, și stăreția cu paraclisul „Brâul Maicii Domnului”.
Numele provine de la logofătul Ioan Golia care a construit un lăcaș de cult la mijlocul secolului al XVI-lea. În timp, monumentul a devenit o ruină însă, între anii 1650-1653, Domnul Moldovei Vasile Lupu a construit biserica de astăzi. În anul 1672 au fost adăugate cele patru turnuri circulare ale zidului de apărare și s-a consolidat turnul-clopotniță. Înălțarea turnului cu încă 20 de metri în 1855 prin voința egumenului Meletie a fost un eșec, fisurile și riscul de prăbușire determinând readucerea turnului la dimensiunile inițiale în anul 1900, după intervenția regelui Carol I.
Exteriorul este influențat de Renașterea târzie, un stil care ajunge la Iași prin intermediul Galiției: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră fățuită, străjuit de pilaștri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) și cornișă crenelată susținută de console. Pe acoperiș sunt numeroase turle, turele și cupole dispuse in linie și susținute de arcuri etajate, numite kokosniki. Cu baza octogonală, turlele prezintă decorațiune muntenească și motive orientale.
Ușile de acces spre pridvor și spre pronaos sunt înconjurate de o sculptură în marmură, cu stema Moldovei. În pavajul pronaosului, cea mai împodobită piatră de mormânt este cea din marmură albă a Sultanei (1753), soția Domnitorului Constantin Racoviță, aflată pe locul raclei ctitorilor, Ioan și Ana Golia. Printre obiectele de preț se remarcă policandrul aflat în pronaos cu monograma lui Vasile Lupu (BBZM), și patru sfeșnice în fața altarului, donații ale voievodului. Ţarul Rusiei, Petru cel Mare, a vizitat biserica în iunie 1711 şi a admirat îmbinarea arhitecturală a stilurilor . Pictura inițială, realizată de un meșter numit Matei, se păstrează în pridvor. Pictura din naos datează din 1754, iar o parte din cea din naos și din altar a fost refăcută către 1838. Pe peretele pronaosului, pictura votivă îi înfățișează pe ctitori: Domnitorul Ieremia Movilă și familia Golia (nord) și familia lui Vasile Lupu (sud).
Turnul de la intrare (29m) are trei etaje, camere secrete și o scară cu 120 trepte. Este singurul turn-clopotniță din țară cu terasă superioară deschisă publicului. A servit ca închisoare, acces către gurile de tragere din zid, iar astăzi este spațiu expozițional. Alături de turn se află prima casă de apă din Iași, cu fântână turcească la exterior, construită în jurul anului 1805 în timpul Domnitorului Alexandru Moruzi. Aici s-a înființat Radio Trinitas în anii 1990. Casa cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar Ion Creangă, găzduiește un mic muzeu etnografic dedicat scriitorului.
PROGRAM VIZITĂ:
BISERICĂ/TURN/MUZEU:
Luni – Vineri: 10:00 – 17:00
Sâmbătă – Duminică: 10:00 – 14:00
SITE WEB: https://golia.mmb.ro/
ION CREANGĂ – DIACON LA GOLIA
Scriitorul Ion Creangă a venit la Iași în 1855 și a studiat la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Socola, prima școală gimnazială în limba română. S-a căsătorit cu fiica preotului de la Biserica Sfinții 40 de Mucenici din Copou, primind și un post de cântăreț la acea biserică, întrucât avea un glas domol, plăcut, de tenor. Ulterior, a fost hirotonisit și transferat la Biserica Bărboi. În urma unor reorganizări a mănăstirilor, s-a mutat la Golia unde a primit o locuință din incintă în 1866. Cererea de divorț către soția sa, suspectată de relații cu alt preot, nu a fost văzută cu ochi buni de cler, care l-a acuzat că s-a tuns, că împușcă ciori în curtea Mănăstirii și că merge la teatru. După ce a deschis o afacere cu tutun, a fost exclus din biserică în 1872, însă a fost reabilitat postmortem în anul 1993.