EN 
FR 
IT 
Sinagoga Cismarilor a fost un lăcaș de cult evreiesc, într-o casă construită la începutul secolul al XIX-lea. În acea perioadă, multe sinagogi și case de rugăciune au fost constituite în clădiri simple, datorită creșterii rapide a comunității evreiești. De asemenea, breslele evreiești aveau obligația să îngrijească propriile sinagogi.
Clădirea de față a aparținut membrilor breslei care se ocupa de confecționarea încălțămintei, până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, aici a funcționat un atelier de întreținere și reparații ale aparaturii medicale, precum și arhiva Poliției.
Arhitectura clădirii se remarcă prin intrarea înaltă, flancată de două geamuri curbate, în capătul unor scări semicirculare. Frontonul prezintă o decorațiune înflorată, iar sub cornișa decorată cu mici console se pot observa gemulețe rotunde de iluminare a mansardei. În prezent, clădirea fostei Sinagogi a Cismarilor este în stare de conservare și necesită ample lucrări de reabilitare.
În apropierea sinagogii, cunoscutul doctor evreu Leon Ghelerter a înființat în 1937 un spital de copii și o clinică. Clădirea prezintă un parter mai scund și un balcon de lemn pe lateral. Leon Ghelerter a întemeiat societăți de ajutorare, spitale și clinici, atât în Iași, cât și în București. Clinica sa din strada Ghica Vodă, vizavi de turnul bisericii Barnovschi, oferea consultații gratuite tuturor ieșenilor, indiferent de religie, pentru bolile de plămâni. Era supranumit „doctorul tuturor oamenilor” și a luptat toată viața pentru a învinge tuberculoza. Dr. Ghelerter a fost și un puternic susținător al idealurilor socialiste, membru în diferite partide și gazetar combativ în reviste socialiste din perioada interbelică.
Clădirea reabilitată găzduiește în prezent Secția Dr. Ghelerter a Spitalului de Psihiatrie-Neurochirurgie.
Obiectivul nu se poate vizita.
COMERTUL ȘI BRESLELE EVREIEȘTI
Primii imigranți evrei în Moldova au sosit în secolul al XIV-lea. Printre aceștia se aflau mai ales așkenazi din Europa Centrală, dar și câțiva evrei sefarzi de origine spaniolă. Aceștia au ridicat în timp la Iași una dintre cele mai semnificative comunități din Europa. Întrucât evreii nu aveau acces la funcții publice, aceștia s-au orientat către meserii, comerț, mică industrie sau credit. Evreii au fost comercianți neîntrecuți, ce se ocupau încă din secolul al XVII-lea cu vânzarea alcoolului, a tutunului, a bumbacului sau a sării. Mai târziu, aceștia au activat ca meseriași talentați – croitori, fierari, ciubotari, ceasornicari, cojocari, curelari, dogari etc. Medicina a fost o ocupație favorită pentru cei cu studii, cum este cazul doctorului Șmil la curtea lui Ștefan cel Mare, breasla medicilor extinzându-se mult înspre secolul al XX-lea.
Trecerea românilor de la îmbrăcămintea tradițională la cea europeană s-a făcut și prin intermediul comercianților evrei care au adus mărfuri din Germania începând cu 1830 când Moldova a primit dreptul de liber comerț. Aceștia erau organizați în asociații profesionale denumite bresle, fiecare având propriul lăcaș de cult. Au existat la Iași sinagogi ale Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor (negustori ambulanți de haine vechi), Măcelarilor, Merarilor (negustori de fructe) etc. Doar Sinagoga Merarilor mai există astăzi, în apropierea Sinagogi Mari din Târgu Cucu. Unii evrei se ocupau și de transportul de mărfuri sau călători, cu căruțele lor denumite harabale ce ajungeau chiar și până la Leipzig, de unde unii au primit numele de lipscani. Activitatea economică a evreilor a contribuit decisiv la dezvoltarea mediului urban în Moldova în secolul al XIX-lea.
1. Starea Civilă – Primăria Veche – Palatul Cantacuzino Pașcanu(Traseul Romantic)