EN 
FR 
IT 
A patra colină din traseul nostru este Bucium, conectat cu dealul Păun (408m). Crucea „Trinitas” de la Păun, ridicată în 2006, are o înălțime de 40 de metri și este cea mai mare cruce de pe teritoriul României. Este, de asemenea, principala antenă de transmisie a postului creștin-ortodox Radio Trinitas.
Coborând din satul Păun, ajungem la Mănăstirea Bucium. Aceasta a fost construită în secolul al XIX-lea în stil moldovenesc și a fost cunoscută ca loc de odihnă pentru mitropoliții Moldovei. Aflată într-o zonă retrasă, Mănăstirea Bucium invită vizitatorul să descopere frumusețea arhitecturală, unicitatea picturilor interioare, atelierul de pictură bizantină și crama.
La un kilometru de mănăstire întâlnim Plopii fără Soț, un grup de 15 arbori ce l-au inspirat pe marele poet Mihai Eminescu să-i compună Veronicăi Micle poezia de dragoste: „Pe lângă plopii fără soț…” Soțul acesteia, Ștefan Micle, era rectorul Universității din Iași, iar pe timp de vară cei doi stăteau într-o casă din zonă. În jurul plopilor bătrâni s-a amenajat un mic parc cu alei, cu statuia lui Eminescu în centru.
Peste stradă, se află casa de protocol a dictatorului Nicolae Ceaușescu, acesta fiind cazat aici cu trei ocazii. După 1990, clădirea a devenit casă de oaspeți pentru președinții României, dar și pentru Președintele francez François Mitterand care a vizitat Iașul în 1991.
Dealul Bucium este cunoscut pentru tradiția de sute de ani a cultivării viței-de-vie și a producerii vinurilor. În ultima perioadă, zona a cunoscut o explozie imobiliară, fostele vii și păduri fiind treptat înlocuite de casele ieșenilor mai înstăriți.
Tradiția viticolă este însă păstrată de Agroindustriala Bucium (fondată în 1949), care produce în special vinuri albe, recunoscute și premiate. În cadrul companiei, se poate realiza un parcurs complet de descoperire a acestei frumoase tradiții antice.
Traseul începe în cramă cu un scurt istoric al dezvoltării industriei vitivinicole. După o prezentare a etapelor de vinificație, urmează vinoteca, cu sticlele de colecție, apoi micul muzeu etnografic cu temă viticolă, magazinul cu oferta completă de vinuri. Turul se încheie cu o degustare de vinuri liniștite (în special Fetească Albă, Sauvignon blanc, Busuioacă de Bohotin) și spumante.
În drumul spre următoarea colină, traversăm cartiere rezidențiale și apoi pădurea Căprița, ajungând pe „drumul hoților”, unde se poate face popas la Mănăstirea Vlădiceni.
Traseul traversează apoi calea ferată, cu zecile de vagoane de marfă și apoi zona industrială, cu unele fabrici abandonate sau reconvertite.
După parcurgerea acestei zone de tranzit, se ajunge la zona de agrement Ciric.
MĂNĂSTIREA VLĂDICENI
Vechea vatră a Mănăstirii Vlădiceni datează din 1415, când domnitorul Alexandru cel Bun a întâmpinat aici alaiul ce transporta moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan de la Cetatea Albă la Suceava. În 1908, a fost construit aici un nou schit, distrus în Primul Război Mondial în urma unei explozii de la un depozit de armament. A fost refăcut în perioada interbelică, dar cutremurul din 1940 și apoi al Doilea Război Mondial l-au ruinat din nou. În perioada comunistă, a devenit depozit pentru materiale de construcții, ruinându-se complet. Construcția actuală a fost ridicată între 1995-2000 și concepută ca o replică a Mănăstirii Putna din județul Suceava, biserica tombală a lui Ștefan cel Mare. Părintele Calistrat de la Mănăstire este un duhovnic renumit în întreaga Românie.
8. Pădurea Ciric – Zona de Agrement Ciric