EN FR IT

Fostul Institut Politehnic a fost construit în două etape, în 1959 și 1963. Astăzi găzduiește trei facultăți ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”: Economie și Administrarea Afacerilor (aripa stângă), Geografie-Geologie și Biologie (aripa dreaptă).

Parcul din fața clădirii prezintă în mijloc un bazin cu grupul statuar „Tinerețe” (1959), opera sculptorului Marcel Guguianu, reprezentând un cuplu de îndrăgostiți. În imaginația studenților, cei doi par a-și spune: „Dragul meu, mai rămâi cu mine!”, „Nu pot, întârzii la curs!”.

Arhitectura clădirii este specifică perioadei sovietice târzii, cu pilaștri rectangulari și etaje înalte. Se observă colonete la nivelul primului etaj, sub ferestre, și un șir de medalioane deasupra lor, în oglindă cu cele de pe fațada Corpului A. Fațada și unele elemente interioare au fost placate cu travertin, la modă în acea vreme. La etajul 2, a fost inaugurat Muzeul Didactico-Științific „Grigore Cobălcescu”, care cuprinde mii de eșantioane de minerale și roci. La etajul 3 este expusă o machetă a planului de sistematizare a centrului istoric din anii ’80 și o Colecție a Instrumentelor Geografice.

Extinderea universității în perioada comunismului a dus la crearea unor campusuri studențești în imediata apropiere: campusul Codrescu în dreptul corpului B și campusul Pușkin (actualul „Titu Maiorescu”) în dreptul corpului A.

Lângă acesta din urmă a funcționat o mini-Grădină Botanică, pe un hectar, între 1921 și 1963, până la amenajarea celei actuale, din care se mai păstrează câțiva arbori și clădirea fostei sere pentru plante exotice, în fața Restaurantului Universitar. După construirea campusului în 1965, locul de întâlnire al studenților a devenit „La Balenă”, un bazin cu fântână arteziană, unde în serile călduroase se aud acorduri de chitară.

Pentru date privind istoricul instituției, click aici.

MUZEUL GEOLOGIC: (Luni-Vineri) 08:00-14:00


Revoltele studentelor din Căminele Pușkin din 1987

Pe 17 februarie 1987, la o săptămână după ce studenții se întorseseră din vacanță, fetele din campusul Pușkin nu au mai putut îndura condițiile din cămine și au ieșit să își strige nemulțumirile. Camerele erau fără căldură, prizele nu funcționau, apa caldă era un vis frumos, iar apa rece se distribuia cu rația. Studentele s-au adunat „La Balenă” și au pornit spre campusul „Târgușor” din capătul de sus a Copoului pentru a-i atrage și pe băieți de partea lor. Grupul de studenți a început să coboare Copoul strigând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să-nvățăm“, „Nu trăim în grote“, „Pentru pace și progres, dați lumină în complex“. Aproximativ 800 de studenți mărșăluiau din Copou spre Prefectură.

Forțele de ordine au împiedicat extinderea protestului înspre cartierele muncitorești, având în vedere și mica revoltă din ziua precedentă de la uzinele Nicolina. Securitatea a înconjurat cel mai mare cămin din campusul Tudor Vladimirescu – T17, pentru a-i împiedica pe cei peste 1000 de studenți de acolo să iasă la protest. Sosiți la Prefectură, studenții au discutat cu prim-secretarul PCR Nicolae Ibănescu, iar acesta a convenit să le rezolve cererile. Spre surprinderea studenților, în zilele următoare au primit lumină, căldură și apă caldă, însă nu fără consecințe. Securitatea i-a îndemnat pe unii profesori să își urmărească studenții, întocmind liste cu suspecți. A doua zi, ziarele au scris că „între 150 și 200 de studenți din Iași au militat pentru pace și prosperitate”.

11. Galeriile “Art Georgies”(Traseul Artelor)    2. Academia Română, filiala Iași
custom essay writingwrite me an essay

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)

X