EN FR IT

Palatul din Strada Lăpușneanu, simbol al orașului, a fost martor al înfăptuirii Unirii Principatelor, primind denumirea de „Muzeul Unirii” în 1959, la centenarul nașterii României.

A fost construit în perioada 1806-1811, primul proprietar fiind Costin Catargi. După 1827, a fost locuit de C. Paladi, candidat la tron și primul comandant al Miliției Pământene (Armata Națională), înființată la 1830. Clădirea a devenit reședința lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și a găzduit prima ședință a unioniștilor (Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu) încă de pe vremea Domnitorului Grigore Al. Ghica.

În perioada  1859-1865, palatul a devenit reședința primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a semnat aici celebra declarație prin care se proclama înfăptuirea Unirii definitive a Principatelor, la 11 decembrie 1861, după recunoașterea oficială a Unirii de către Poarta Otomană.

După 1865, palatul a revenit urmașilor proprietarei de drept, Ecaterina Ghica. Aceștia l-au vândut Societății Creditului Urban din Iași, care și-a instalat birourile la etaj, parterul fiind închiriat unor magazine. În timpul Primului Război Mondial, palatul a fost reședința Regelui Ferdinand și a găzduit Marele Cartier Regal. Savantul Nicolae Iorga, cunoscând istoria acestui important palat, a hotărât instalarea la parter a Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, iar la etaj, în anul 1937, înființează primul Muzeu „Palatul Cuza-Vodă”.

Clădirea urmează liniile stilului neoclasic. Se observă monograma familiei Ghica în feroneria balconului și stema familiei Ghica-Comănești pe fronton. Atlanții masivi care țin metaforic în spate greutatea cerului l-au determinat  pe marele  poet  Mihai  Eminescu  să afirme „atunci când trec pe Strada Lăpușneanu și privesc spre Palatul lui Cuza Vodă,  simt cum mă strivește istoria neamului românesc”. Interiorul se remarcă prin elemente renascentiste și baroce, aflate în Holul de Onoare, Salonul Princiar și în apartamente. Elementele ce decorează plafoanele și ancadramentele ușilor constituie un tot unitar cu stilul și arhitectura clădirii.

Parterul relevă diverse aspecte ale epocii Unirii (istoricul palatului, dubla alegere, oamenii Unirii, politica reformatoare) și găzduiește numeroase evenimente culturale. În spațiul de trecere spre etaj, tabloul „Hora Unirii” a pictorului Costache Agafiței marchează evenimentul din ianuarie 1859 din fața fostului Han Bacalu ce se afla în actuala Piață a Unirii.

Etajul este dedicat apartamentelor familiei domnitoare: cabinetele de lucru ale Domnitorului și ale Doamnei Elena Cuza, sufrageria, salonul, camera de biliard, salonașul Doamnei și dormitorul.

Program: 

Miercuri – Duminică: 10:00 – 17:00

Date de contact:

Email : muzeulunirii@gmail.com

Telefon : 0232 314 614

Web : http://muzeulunirii.ro


Elena Cuza – marea doamnă a României

Elena Rosetti (născută în 1825 la Solești, Vaslui) a primit din copilărie o educație aleasă. În 1844 l-a întâlnit la Iași pe Alexandru Ioan Cuza pe care l-a sprijinit în momente cruciale, cum ar fi arestarea sa în timpul Revoluției de la 1848, dar și la încoronarea ca Domnitor al Moldovei și Țării Românești în 1859. Cu aceeași dăruire s-a ocupat de creșterea și educarea celor doi fii, Alexandru și Dimitrie. S-a preocupat de activitatea socială prin înființarea unei școli pentru copiii orfani, Azilul „Elena Doamna”, de acte de caritate, de fondarea de spitale, biserici, mănăstiri și schituri, de tipărirea de volume care ilustrau istoria românilor. Istoricul Nicolae Iorga afirma că „Elena Cuza a fost cea mai mare Doamnă a românilor care a știut să pună înaintea orgoliului de femeie misia de Doamnă”.

9. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”    11. Piața Unirii

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)

X