EN FR IT

Gara Iași a fost construită în 1870 într-o zonă mlăștinoasă de pe așesul Bahluiului. Aspectul venețian-gotic, cu logia sculptată de la etaj, este inspirat din Palatul Dogilor din Veneția. Inițial a fost vopsită în roz, cu logia roșie, intrând astfel în contrast cromatic cu parcul din față și cu dealurile înverzite ale Galatei.

În decembrie 1869, fusese inaugurat primul tronson al căii ferate din zona Moldovei românești,  Ițcani (Suceava Nord) – Roman, legat de tronsonul Viena-Cracovia-Liov-Cernăuți-Ițcani. Derivația de la Pașcani la Iași a fost finalizată în mai 1870, iar abia doi ani mai târziu s-a finalizat tronsonul Roman – Ploiești. În acești doi ani, legătura feroviară între Iași și București s-a putut realiza prin Cernăuți – Viena, iar de acolo se cobora cu vaporul pe Dunăre până la Giurgiu, apoi continuau călătoria pe calea ferată Giurgiu-București (terminată în octombrie 1869). Această călătorie dura două zile și două nopți și era mai comodă decât călătoria de cinci zile cu trăsura (cu tot cu popasurile de noapte).

În 1877, după construirea peste râul Prut a podului feroviar de către compania lui Gustave Eiffel, a sosit la Iași și trenul imperial rus, cu țarul Alexandru al II-lea împreună cu miniștri, generali și aristocrați. Aceștia au inițiat războiul anti-otoman (rămas în istorie ca Războiul „ruso-turc”), la care a participat și România, în urma căruia țara noastră și-a proclamat independența.

În timpul Primului Război Mondial, când Iași a devenit Capitala de Război a României, gara a fost principala poartă de acces în oraș a sutelor de mii de refugiați veniți din sudul țării, împreună cu familia regală, guvernul și toate instituțiile statului.

În cel de-al Doilea Război Mondial, zeci de trenuri cu refugiați din Basarabia au sosit în Gara Iași, iar altele plecau cu soldați către frontul de est.

Gara a cunoscut și scenele de groază ale pogromului din iunie 1941. Aduși aici încolonați de la Chestură pe la Râpa Galbenă, peste 4400 de evrei au fost înghesuiți în vagoane de marfă. Căldura insuportabilă și blocarea geamurilor și ușilor au dus la asfixierea multor persoane. Primul tren a făcut șase zile până la Călărași, al doilea, opt ore până la Podu Iloaiei. Trenurile erau oprite în diverse stații pentru a-i scoate din vagoane pe cei morți. Peste 2700 de evrei au murit în chinuri în „trenurile morții”, cadavrele fiind aruncate în gropi comune.

Avariată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, gara a fost refăcută în 1945, adăugându-i-se un turn cu ceas de inspirație sovietică.

Începând din 1988, s-au desfășurat lucrări de restaurare conduse de arhitectul N. Munteanu. În anii 2000, corpul central a fost readus la forma inițială, însă corpurile laterale au fost acoperite cu sticlă fumurie.


FILMUL „CĂLĂTORIA LUI GRUBER”

Filmul “Călătoria lui Gruber”, în regia lui Radu Gabrea, a fost lansat în 2009. Acțiunea are loc în 1941 la Iași, când armatele Germaniei și României pornesc atacul împotriva Uniunii Sovietice. Personajul principal este corespondentul italian de război Curzio Malaparte, interpretat de Florin Piersic Jr. Acesta vine la Iași pentru a fi aproape de front, însă dezvoltă o deranjantă alergie. Jurnalistul începe să îl caute pe Josef Gruber, un renumit alergolog evreu din Iași. Strângând informații de la autorități, el descoperă ororile Pogromului în desfășurare și ajunge să-l caute pe doctor în trenurile morții sau în gropile comune. În alte roluri joacă actorii Claudiu Bleonț, Răzvan Vasilescu și Marcel Iureș, iar o mare parte din scene sunt filmate în centrul vechi al Iașului.

11. Biserica Banu(Traseul Pelerinului)    2. Strada „Alexandru Lăpușneanu”
custom essay writingwrite me an essay

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)

X