EN FR IT

Biserica Armeană „Sfânta Născătoare Maria” a fost reconstruită în 1803, după marele cutremur din 1802 care a lovit Iașul.

O inscripție din pridvor atestă ridicarea primei biserici armenești la 1395, chiar înainte de atestarea documentară a Iașului de la 1408, însă datarea este încă incertă. Se spune că însăși biserica Sfântul Sava din apropiere ar fi fost templu armenesc din 1393, dar a fost luată cu sila de către stăpânii vremii, iar armenilor li s-a dat alt loc de construcție, în vecinătate.

Biserica este situată în centrul orașului Iași, în fosta Mahala armenească. În această zonă s-au instalat până în secolul al XVII-lea comunități importante de armeni veniți în urma ocupării și distrugerii orașelor din Armenia de către tătari și perși.

Zona actualei străzi Costache Negri, cunoscută pe vremuri drept „Podul Vechi”, era animată în trecut de comercianții armeni și greci. Primii refugiați armeni au sosit în Moldova în 1064. Până în secolul al XIX-lea a existat și o a doua biserică armenească în aceeași zonă, care a fost distrusă într-un incendiu.

Pe parcursul celor șapte secole de existență, biserica „Sfânta Maria” a suferit numeroase modificări. De-a lungul secolelor trecute, cele mai importante reparații au fost realizate în anii 1732, în 1803 (când a fost refăcută din temelii), în anii 1929-1933, și în 1946, în urma bombardamentelor sovietice. Cutremurul din 1977 a degradat grav acest edificiu, în special cele două turle care riscau să se prăbușească. Astfel, biserica și-a pierdut o serie din elementele specifice armenești inițiale. Ultimele lucrări importante de restaurare au fost realizate în perioada 2005-2008 cu fonduri ale Guvernului României, iar biserica a fost resfințită în 2008 de către Karekin al II-lea, Patriarhul suprem al tuturor armenilor.

Actuala biserică este construită din piatră și cărămidă, în formă de trifoi, cu două turle. În interior este împărțită în altar, naos, pronaos și două pridvoare. Pe peretele vestic al pronaosului este un balcon (cafas) pentru cor, sprijinit pe opt coloane cilindrice din cărămidă.

În curtea bisericii se află o clădire în care a funcționat Ateneul armenesc (azi Casa parohială a bisericii armenești) construit în 1932, precum și 55 de pietre funerare. În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian.

La începuturile sale, comunitatea armeană din România a numărat, în perioadele de glorie, câteva sute de mii de membri. Astăzi, în toată România, nu mai există mai mult de 6.000-8.000 de familii de armeni, iar la Iași există în jur de 200 de familii, majoritatea mixte.

PROGRAM: Luni-Vineri 09:30-13:00

(Info la Casa Parohială din curte)


ARMENII DIN IAȘI ȘI MOLDOVA

Așezarea armenilor în regiunea Moldovei începe în secolul al XI-lea ca urmare a năvălirilor tătare și persane în Armenia. Au fost construite Biserica „Sfânta Maria” din Botoșani, cea mai veche din România (1350?) și biserica cu același hram din Iași (1395?). În Suceava a apărut Biserica Sfânta Cruce (sec. XVI), iar în satul Bulai, lângă Suceava, a fost construită Mănăstirea Hagigadar (1513). La Focșani există biserica armenească „Sfântul Gheorghe”. Confesiunea armeană este monofizită, adică recunoaște doar natura divină a lui Hristos. Armenii au fost excelenți meșteșugari și negustori și s-au stabilit cu predilecție în orașe și târguri. Dintre personalitățile armene ale Iașului, mai importante sunt Ion Vodă cel Viteaz zis „cel Cumplit”, Voievodul Moldovei între 1572-1574, și Spiru Haret (1851-1912), organizatorul învățământului modern românesc.

6. Biserica Sf. Sava    8. Biserica Bărboi
custom essay writingwrite me an essay

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)

X