EN FR IT

Clădirea impunătoare de la baza dealului Copou este elementul dominant al Pieței „Mihai Eminescu”. Locul este cunoscut în rândul ieșenilor drept Fundație, deoarece această clădire a adăpostit inițial sediul Fundației „Regele Ferdinand I Întregitorul” și biblioteca acesteia. De-a lungul timpului, Instituția Bibliotecii a funcționat în mai multe clădiri. Fondată în 1835 ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, a devenit Bibliotecă Universitară în 1860, apoi Centrală și Publică și din nou Universitară din 1916. După cel de-al Doilea Război Mondial, Biblioteca s-a mutat în sediul actual și a fuzionat cu cea a Fundației (1950), rezultând Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Realizată între 1930-1934 după planurile arhitectului Constantin Jotzu, clădirea a fost construită în semn de recunoștință pentru rolul vital pe care l-a avut Iașul în rezistența națională din Primul Război Mondial. Stilul neoclasic se observă prin fațadă executată în piatră masivă de Ruse, presărată cu medalioane ce reprezintă personalități marcante ale culturii naționale, impresionante coloane ionice, pilaștrii neodorici și mici frontoane triunghiulare. S-a dorit amplasarea statuilor unor domnitori ai Moldovei pe atic, în jurul cupolei, însă greutatea acestora a determinat mutarea lor în vecinătate, formând Grupul Statuar al Voievozilor. Clădirea este străjuită de statuia marelui poet Mihai Eminescu, adusă din fața Universității, ce înlocuiește monumentul Marii Uniri din 1918, distrus în al Doilea Război Mondial.

În interior, vizitatorul se lasă învăluit de frumusețea decorațiunilor lucrate în marmură de Carrara și mozaic venețian ce reprezintă diferite efigii ale României. Statuia regelui Ferdinand I tronează în capătul scărilor monumentale, amintindu-ne de rolul său esențial în apărarea României și în întregirea teritoriului național în perioada 1916-1918. Scările conduc spre cele mai importante încăperi: Aula, renumită pentru acustica sa și balconul regal, sala B. P. Hașdeu cu balconul cu vedere spre Piața Mihai Eminescu, și Cupola, un fost observator care oferă o vedere panoramică excepțională. Celelalte încăperi sunt rezervate lecturii și depozitării inestimabilului tezaur de 2 milioane de volume, alcătuit din manuscrise și cărți vechi și rare, unele purtând semnături ilustre, precum Evanghelia cu învățătura de Coresi.

Biblioteca este și un centru activ de informare și educație, ce organizează evenimente, concerte caritabile, seri de poezie, expoziții, dar și un excelent tur ghidat al clădirii. Spațiile de la parter sunt administrate de instituții culturale, precum Sala de lectură a Centrului Cultural German, British Council, Galeriile Regale de Artă sau Cafeneaua Sage.

Program vizitare: 09:00 – 14:00   (cu programare online la www.bcu-iasi.ro)

Telefon: 0232 264 245


Regele Ferdinand I la Iași și realizarea Marii Uniri

Casa Regală și Guvernul României s-au refugiat la Iași în urma cuceririi Bucureștiului de către forțele germane în 1916. Profund afectat de moartea la doar trei ani a Principelui Mircea de febră tifoidă, Regele Ferdinand I a desfășurat la Iași o activitate neobosită de recâștigare a teritoriilor pierdute. În același timp, în 1918, s-a concentrat pe menținerea unei legături constante cu reprezentanții românilor din provinciile istorice, contribuind, împreună cu Regina Maria, la realizarea Marii Uniri din 1918 a provinciilor Basarabia (27 martie), Bucovina  (28 noiembrie) și Transilvania (1 decembrie). În timpul șederii la Iași, reședința regelui Ferdinand I și a curții regale a fost actualul Muzeu al Unirii, în prealabil reședința lui Alexandru Ioan Cuza.

8. Palatul Cantacuzino-Pașcanu – Palatul Copiilor    10. Muzeul Unirii – Reședința lui Alexandru Ioan Cuza
custom essay writingwrite me an essay

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)

X