Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” ilustrează un fragment din trecutul glorios al poporului român. În această casă s-a născut și a locuit omul politic Mihail Kogălniceanu (1817-1891) împreună cu familia sa. Clădirea a fost construită în 1807 şi refăcută de arhitectul Carol von Kugler în 1888. Casa i-a avut oaspeţi de seamă pe paşoptiştii C. Negri, V. Alecsandri, Al. Russo, dar şi pe domnitorii Moldovei Mihail Sturdza şi Grigore Alexandru Ghica. Tot aici a fost găzduit şi Principele Carol în aprilie 1869, în cea de-a cincea sa vizită făcută la Iaşi. În timpul Primului Război Mondial, aici a funcționat Curtea Marţială și apoi Societatea de Ocrotire a Orfanilor de Război. A suferit deteriorări majore în timpul bombardamentelor din 1944, a fost reconstruită integral după război prin eforturile profesorului Gheorghe Băileanu și a devenit cămin pentru studenţii Facultăţii de Medicină. Abia din 1970, când intră în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei, clădirea devine muzeu memorial.

Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” ilustrează viața uneia din cele mai marcante personalități românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Remarcabil istoric, gazetar, scriitor, avocat, diplomat și om politic, Mihail Kogălniceanu s-a născut la Iași în 1817, fiind educat la Mănăstirea Trei Ierarhi, apoi la Lunéville în Franța, urmând studiile universitare la Berlin unde a promovat identitatea română (în locul celor de moldovean sau valah), jucând un rol important în popularizarea acestei denumiri înainte de Unire. La revenirea în Iași, Kogălniceanu a fondat revista Dacia Literară și a condus Teatrul Național din Iași (1840). În timpul Revoluției de la 1848 va prezenta un manifest prin care cerea drepturi civile și politice, abolirea privilegiilor boierești și Unirea cu Țara Românească. A fost cel mai important susținător și colaborator al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ajungând să deţină funcția de prim-ministru al României, când va promova secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară. Pe 9 mai 1877, Kogălniceanu declară în faţa parlamentului Independenţa României faţă de Imperiul Otoman.

Arhitectura neoclasică se evidenţiază prin porticul de la intrare cu patru coloane toscane. Încăperile cochete reconstituie ambientul elegant specific locuințelor boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea, cu mobilier oriental sau specifice stilurilor Ludovic al XV-lea și al XVI-lea, porțelanuri de Sèvres, obiecte din argint cu monogramă sau piese de mobilier în stil Biedermeier. În muzeu funcționează prima proiecție holografică 3D dintr-un muzeu memorial românesc, prin care Mihail Kogălniceanu, în interpretarea actorului Nicolae Urs, își întâmpină oaspeții.

Program: Marți – Sâmbătă,  10:00-17:00


Kogălniceanu și Cuza – artizanii Unirii și a României

Mihail Kogălniceanu a susținut neabătut idealul Unirii celor două Principate Române, încă din 1837 când a scris ”Istoria Țărilor române”. Ca membru în Divanul Ad-hoc al Moldovei, a promovat cu fermitate cauza unionistă, afirmând că „dorința cea mai mare […], care va face fericirea generațiilor viitoare este Unirea Principatelor într-un singur stat”.  Alegerea lui Cuza s-a realizat in extremis, după dejucarea planurilor partidei anti-unioniste, foarte puternice la Iași. Reforma agrară, radicală pentru acele timpuri care prevedea desființarea corvezilor, eliminarea privilegiilor boierești și împroprietărirea țăranilor a fost adoptată în 1864, dar va fi plătită cu prețul domniei lui Cuza.

Help us improve the translation for your language

You can change any text by clicking on (press Enter after changing)